Agregator de ştiri

Ministrul Educației, Ligia Deca, a avut marți, 21 mai, o întrevedere cu Yusuf Tekin, ministrul Educației Naționale al Republicii Turcia.

Cei doi miniștri au apreciat nivelul înalt de cooperare bilaterală între unitățile de învățământ și instituțiile de învățământ superior din cele două țări și vor continua să încurajeze dezvoltarea parteneriatelor printr-o mai bună utilizare a oportunităților oferite de Programul Erasmus+.

Întrevederea a prilejuit și un schimb de opinii pe teme precum reforma educației, recunoașterea diplomelor, educația în limba minorităților, dezvoltarea învățământului dual și importanța mobilităților.

Ministrul român al Educației a apreciat sprijinul oferit de autoritățile din Republica Turcia prin detașarea anuală de cadre didactice în școlile românești în care se asigură predarea în limba turcă.

Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei efectuate în Turcia de Prim-Ministrul Guvernului României în data de 21 mai 2024. Cu acest prilej, a fost semnată, de către Prim-Ministrul Marcel Ciolacu și Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, Declarația politică privind constituirea Consiliului de Cooperare Strategică la nivel înalt, ce contribuie la consolidarea relației bilaterale guvernate de Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației, Ligia Deca, a participat luni, 13 mai, la Reuniunea Consiliului Educație, desfășurată la Bruxelles.

În cadrul reuniunii a fost adoptată Propunerea de Recomandare a Consiliului Europa în mișcare - oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți.

România va contribui la atingerea, până în 2030, a celor trei noi obiective stabilite la nivel european în domeniul mobilităților:

• cel puțin 23% dintre absolvenții de învățământ superior vor avea o experiență de mobilitate în scop educațional, în creștere față de obiectivul actual de 20%;

• cel puțin 12% dintre cursanții din învățământul profesional și tehnic vor avea o experiență de mobilitate, obiectiv în creștere față de cel anterior cu 8% pentru 2025;

• cel puțin 20% din totalul cursanților care beneficiază de mobilitate în scop educațional în străinătate ar trebui să fie persoane cu oportunități reduse.

Miniștrii Educației au aprobat, de asemenea, Concluziile privind promovarea unor politici și practici bazate pe dovezi în domeniul educației și formării pentru realizarea Spațiului european al educației, prin care se creează cadrul pentru ca, în statele membre, dovezile și datele rezultate din cercetare să ocupe un loc semnificativ în luarea deciziilor, având în vedere complexitatea factorilor care influențează procesul decizional într-un sistem de educație, inclusiv în România.

Agenda Consiliului a inclus și o Dezbatere privind Inteligența artificială în educație și formare: combinarea inovării tehnologice cu o educație de calitate pentru toți, ce a evidențiat preocupările statelor membre cu privire la beneficiile și riscurile utilizării AI în procesul de învățământ.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a subliniat faptul că AI are un impact din ce în ce mai mare în educație şi că poate transforma esențial procesul de predare - învățare - evaluare. 

De asemenea, a evidențiat faptul că instrumentele specifice trebuie dezvoltate cu sprijinul profesorilor, pentru a garanta o abordare etică şi participativă a utilizării AI în educație. În acest context, ministrul a precizat că România a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor - vor fi formați aproximativ 100.000 de profesori în pedagogie digitală - precum și pentru dotarea școlilor și a liceelor cu echipamente moderne care să sprijine digitalizarea.

În contextul prezenței la Reuniunea Miniștrilor Educației, Ministrul Educației, Ligia Deca, a avut o întâlnire cu Balázs Hankó, ministrul de stat al inovării și învățământului superior din Ungaria.

Principala temă a discuției a constituit-o importanța colaborării internaționale și a multiplicării mobilităților în învățământul superior. Pentru țara noastră internaționalizarea universităților este o prioritate concretizată și în faptul că noua Lege a Învățământului Superior conține un capitol care îi este dedicat. De altfel, România face deja pași importanți în direcția internaționalizării învățământului superior: trei universități din țară pilotează Diploma Europeană, iar 17 universități fac deja parte din Alianța Universităților Europene.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„România va susține în continuare parteneriatele în învățământul superior și va face toate demersurile pentru ca țara noastră să devină o destinație atractivă pentru mobilitățile internaționale, fiind, în același timp, un promotor al valorilor europene.”

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 13 - 29 mai este programată sesiunea de evaluări naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2023 - 2024, care se adresează unui număr de peste 500.000 de elevi (cumulat).

Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a începe luni, 13 mai, cu proba de Limbă și comunicare - scris - Limba română, respectiv proba de Limbă și comunicare - scris - Limba maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale.

Marți, 14 mai, elevii claselor a II-a vor susține proba de Limbă și comunicare - citit - Limba română, iar miercuri, 15 mai, elevii aparținând minorităților naționale participă la proba de Limbă și comunicare - citit - Limba maternă.

Joi, 16 mai, va avea loc proba la matematică și științe ale naturii, în timp ce vineri, 17 mai, se va desfășura ultima probă din cadrul EN II (Limbă și comunicare - scris-citit - Limba română pentru minoritățile naționale), susținută de elevii aparținând minorităților naționale

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a/EN IV) are următorul calendar: limba română (21 mai), matematică (22 mai) și limba maternă (23 mai).

Calendarul de administrare a evaluării naționale la finalul clasei a VI-a (EN VI) are următoarea configurație: 28 mai - Limbă și comunicare, respectiv 29 mai - matematică și științe ale naturii.

Probele au o structură și caracteristici de evaluare similare celor administrate în anii anteriori. Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător evaluărilor internaționale și implică un nivel mediu de dificultate.

Durata alocată rezolvării este de 30 de minute pentru fiecare test administrat (EN II), respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat (EN IV și EN VI).

Testele sunt evaluate în cadrul unităţilor de învăţământ de către comisiile de evaluare constituite la nivelul acestora, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.

Ca element de noutate pentru administrarea și valorificarea rezultatelor înregistrate, colectarea datelor rezultate din evaluarea testelor scrise va fi realizată cu ajutorul unei noi aplicații digitale. Aceasta va permite, pe de o parte, colectarea datelor în condiții de siguranță și de control optimizat al calității și, pe de altă parte, va oferi comisiilor de evaluare acces la propriile date de evaluare ale elevilor și va permite valorificarea rapidă și flexibilă a acestora. Astfel, va fi facilitată realizarea rapoartelor clasei și a raportului școlii, fără eforturi birocratice suplimentare și într-un timp mai scurt.

Rezultatele individuale obținute la aceste evaluări nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.

Rapoartele generate la nivelul unității de învățământ pe baza acestor rezultate furnizează argumente statistice de maximă importanță și relevanță pentru construirea măsurilor de valorificare a rezultatelor înregistrate la aceste evaluări naționale, măsuri focalizate pe nivelul unității de învățământ și pentru beneficiarii serviciilor educaționale: elevi, părinți/tutori, cadre didactice, personal educațional de sprijin etc.

BIROUL DE PRESĂ